Recunosc că miroase a vacanță. Azi Fetica a lucrat la engleză și AVAP și cam asta e tot ce știu despre ziua ei de școală, nu pentru că n-ar fi fost ea dispusă să împărtășească, ci pentru că mi-am găsit eu de treabă cu ceilalți copii.
Și pentru că miroase a vacanță. E altfel aroma anul ăsta, mai disipată, mai vagă. Și m-ar lua nostalgia de-a binelea după parfumul tare de anii trecuți, invadând celulele noastre de părinți și ale lor, de copii, tumultuos, proaspăt: coronița, premiul, serbarea și… GATA! Vacanța!
M-ar lua nostalgia, dar mă abțin. Era bucuria de a ne repezi în lunile noastre de libertate văratică. Era o ușurare.
Prefer izul dulcel și vag al sfârșitului de școală online; săptămâna viitoare, pe vremea asta, nu vom face nimic cu mult diferit de azi. Nu mai avem motiv să năvălim în libertatea noastră, căci libertatea nu ne-a mai lipsit atât de tare. Am trăit-o cu drag, firesc, zi de zi.
Și o vom face în continuare, până la toamnă.