cărțile, spectacolele, expozițiile, orașul ăsta superb, Iași, adolescenții, părinții, pictura, festivalurile, cei mai buni prieteni, pădurea, florile, cum miroase primăvara, Iași, balerinele, ploaia, teatrul, opera, Iași, toate femeile, cafeaua, prăjiturile, poezia, îmbrățișările, hohotele de râs, pițigoii, stilourile, cărțile, cărțile, cărțile, toate iubirile, joaca, cum se simte ploaia, cum miros cărțile, fotoliul din librărie, Iași, cluburile de carte, plimbările lungi, parcurile, revistele literare, evenimentele culturale, cum se simte pământul sub tălpile goale, cafeaua din zori, biscuiții calzi, creionul de subliniat pe carte, recomandările de lectură cel mai frumos oraș din lume, Iași, poienile, picnicul cu cărți, festivalul de literatură, fațadele pictate, casele memoriale, galeriile de artă, ce mai citesc adolescenții, clubul de carte unde vin doar doamnele, încă o carte faină, atelierele de pictat, de cusut, de stat de vorbă, cum miros teii după ploaie, trandafirii din iunie în Grădina Botanică, Iași, pădurile, traseele de plimbare, traseele tematice, proiectele editoriale, muzeele, grădina, premiile literare, cărțile, Iași
Durata citire: 9 min În Iași se întâmplă mereu prea multe lucruri în zona de cultură. Știu, e o afirmație vexantă. Că doar, se știe, în cultură nu se prea întâmplă lucruri în România, iar Iași e un oraș al Estului Îndepărtat, câte chestii s-ar putea petrece aici?
Durata citire: 7 min Toți adolescenții au colțuri de suflete despre care părinții lor nu știu absolut nimic. Nici măcar nu știu că există. Toți adolescenții trăiesc în lumi secrete. Paralele cu lumile noastre de adulți. Trăiesc acolo în haite, însingurați, luptându-se zi după zi cu pericole, agresiune, violență. Toți.
Durata citire: 6 min Cu ”Menajeria de sticlă” a cunoscut un succes imens și a intrat în atenția publicului și a criticilor literari, ”Un tramvai numit dorință” i-a adus un Premiu Pulitzer pentru dramă și l-a așezat lângă Eugene O’Neil și Arthur Miller, în galeria celor mai reprezentativi dramaturgi americani. Însă ”Pisica pe acoperișul fierbinte”, cea care i-a adus cel de-al doilea premiu Pulitzer pentru dramă în 1955, a fost preferata lui Tennessee Williams.
Durata citire: 16 min Dacă ești părinte de adolescent și îți dorești să te mai conectezi în vreun fel cu el, îți vine să râzi când te gândești la ideea de a-i propune să citească o carte. Sau să meargă cu tine la un muzeu de artă. De fapt, la orice muzeu. Aici găsești sugestii pentru a crea o conjunctură fericită pentru o conectare de calitate cu adolescentul tău.
Durata citire: 26 min În februarie am fost la: ”Bambi. Povestea pădurii”, ”Bob Dylan: A Complete Unknown”, ””Enescu-jupuit de viu”, ”Orașul cu fete sărace”, ”Bach in Movement” și ”Lucia de Lamermoor”. Am scris aici unde mi-a plăcut și unde nu.
Durata citire: 13 min Statisticile despre consumul de cultură în România spun lucruri dureroase despre noi. Cei puțini care citesc devin și mai puțini când e vorba de participat la spectacole sau vizitat obiective culturale. Cum pot eu să schimb asta? Și la ce mă ajută?
Durata citire: 9 min Când se termină un spectacol de Radu Afrim, publicul stă câteva secunde. Aplauzele încep timid, rar, vlăguite. Durează să îți iei înapoi avatarul înțepenit pe scaun. Durează să înghesui în el ghemul de emoții și să-l faci să reacționeze. Durează până îți aduci aminte cum să dai comanda corpului tău să se ridice mai repede în picioare și să facă zgomot, că deja sunt actorii la rampă, s-a terminat, s-a terminat și tu nu poți să le dai cât merită, le dai niște amărâte de aplauze, ai vrea să strigi, dar nu poți, că plângi.
Durata citire: 9 min Cum a fost la spectacolul de balet ”Spărgătorul de nuci”, de ce nu-mi pare rău că am fost la piesa de teatru ”Colivia” și cât de mult îl iubește Iaș-ul pe Radu Vancu.
Durata citire: 20 min Mihai Codreanu a fost o vedetă. O personalitate marcantă a vremurilor lui, oricât de scorțos ar suna asta. Pentru că asta a făcut. Nu doar a fost la cheremul vremurilor. Le-a marcat. Le-a schimbat mersul și cursul.
Durata citire: 7 min Unele lupte mă prefac că le pierd. Cum a fost cea cu insistatul de a citi cele două volume din ”Contele de Monte Cristo”. Le au în bibliotecă, le-au primit când au împlinit 18 ani, de la rude și prieteni care au avut grijă să le pună în bagajul de plecat în viața de adult Read more about Un film ”ca pe vremea noastră” de văzut cu adolescenții din vremea lor[…]